Totul despre o entorsă: entorsa de gleznă, entorsa de genunchi, entorsa de pumn

featured image

Entorsa reprezintă o accidentare ligamentară cauzată de întinderea peste capacitatea normală a ligamentelor, fară a provoca o deplasare permanentă a elementelor osoase ce constituie articulația. Orice articulație poate suferi o entorsă, însă cele mai frecvente sunt: entorsa de gleznă, entorsa de genunchi sau entorse care afectează degetele și încheietura mâinii sau degetele de la picioare.

De multe ori aceste leziuni sunt neglijate de pacient, ceea ce crește numărul complicațiilor. Dacă o entorsă nu se recuperează în mod corespunzător, articulația vă deveni predispusă către o nouă leziune, respectiv recidive și sechele.

Nu toate entorsele sunt la fel însă. Astăzi lamurim cum se clasifică entorsele, cum se simt și cum se tratează aceastea, în funcție de gravitatea lor.

Ce înseamnă și cum se tratează o entorsă în funcție de gravitatea sa?

Entorsa de gradul 1 este cea mai des întâlnită, de aceea îi vom acorda puțin mai multă atenție, și reprezintă o leziune a ligamentelor, care sunt structuri fibroase ce conectează oasele între ele în articulații. În cazul unei entorse de gradul 1, ligamentele au suferit întindere sau ușoare rupturi fibrilare, fără a afecta semnificativ stabilitatea articulației. Aceasta este o leziune comună și poate apărea în urma unor mișcări bruște, a schimbărilor de direcție sau a unei întinderi excesive a articulației. Mersul este încă posibil, cu sprijin parțial.

Tratamentul pentru o entorsă de gradul 1 se axează pe controlul inflamației, reducerea durerii și promovarea vindecării. Imediat după producerea entorsei, este recomandat să aplici gheață pe zona afectată pentru a reduce inflamația și a ameliora durerea.

De asemenea, repausul și ridicarea piciorului pot ajuta la scăderea edemului (umflăturii) și a disconfortului. Această strategie poate fi aplicată cu succes acasă, însă nu reprezintă o metoda de recuperare de sine stătătoare după un astfel de traumatism. Trebuie aplicată până trece faza acută a leziunii, adică în primele 3-4 zile, dar se poate continua dacă edemul persistă.

În primele zile, poți utiliza bandaje compresive pentru a menține o presiune moderată asupra articulației. De asemenea, este important să eviți efortul fizic intens și să acorzi articulației timpul necesar pentru a se vindeca. Medicamente antiinflamatoare non-steroidiene (AINS), precum ibuprofenul, pot fi utilizate pentru a reduce inflamația și a ameliora durerea.

Entorsa de gradul 2 reprezintă o ruptură parțială a unui ligament sau a majorității fibrelor sale, însoțită de durere, edem și echimoză moderate. Zonele lezate sunt sensibile la palpare și există durere semnificativă în timpul mersului. În entorsele de gradul 2 se recomandă imobilizarea articulației în atelă gipsată sau orteză fixă (funcție de decizia medicului ortoped), aplicații reci, elevarea membrului afectat, tratament analgezic și antiinflamator.

Entorsa de gradul 3 este definită prin ruptura completă a ligamentului afectat, în unele cazuri fiind însoțită și de smulgerea inserției osoase. În momentul producerii poate fi auzit un pocnet în interiorul articulației, urmat de apariția instabilității articulare și a dificultății în utilizarea membrului afectat (fie că discutăm despre entorsa de gleznă, entorsa de genunchi, entorsă de pumn sau altă articulație implicată).

În entorsele de gradul 3 se recomandă imobilizarea articulației în atelă gipsată, aparat gipsat sau orteză fixă (funcție de decizia medicului ortoped), ridicarea membrului, tratament antalgic și antiinflamator. În unele cazuri cu rupturi mari ale ligamentelor este necesară intervenția chirurgicală, iar recuperarea completă va fi obținută după un interval de 3 și 6 luni - timp în care ai urmat un program de recuperare medicală (kinetoterapie și fizioterapie) care vizează mobilitatea, forța, stabilitatea gleznei și echilibrul.

Care sunt însă cauzele și factorii de risc ai unei entorse?

În cazul persoanelor care prezintă o combinație dintre tonusul muscular slab, sedentarismul, practicarea unor activități fizice inadecvate pentru care persoana nu a fost pregătită, obezitatea. Traumatismele de părți moi, sau musculo-ligamentare, sunt foarte frecvente în activitatea sportivă, atât profesionistă, dar mai ales amatoare, însă aceste traumatisme nu trebuie asociate doar cu activitățile sportive. O entorsă de glezna, de exemplu, poate fi produsă și pe stradă, la împiedicarea de o bordură sau un capac de canal, alunecând pe gheață sau, chiar în casă, călcând pe jucăria copilului, spre exemplu.

Aici intră în scenă kinetoterapia și kinetoterapeutul.

De la o entorsă ușoară, până la o entorsă gravă, kinetoterapia și elementele de fizioterapie reprezintă tratamentul care își pune amprenta finală pentru restabilirea completă a funcționalității articulației afectate. Exercițiile si metodele kinetoterapiei se pot începe încă din faza imobilizării gipsate pentru a preveni instalarea atrofiei musculare și se continuă după eliminarea gipsului, sau eventual după intervenția chirurgicală.

Kinetoterapeutul va aplica tehnici și proceduri specifice care variază de la contracții izometrice, mobilizări pasive, exerciții pentru creșterea forței, flexibilității și echilibrului, electrostimulare musculară pentru evitarea sau reducerea atrofiei musculare și până la aplicarea de bandaje cu rol de ortezare (de la bandaje rigide și progresând către bandaje elastice, de tipul bandajelor kinesiologice).

Ce reprezintă și ce urmărește recuperarea medicală după o entorsă?

În cazul unei entorse recuperarea medicală vizează în special ameliorarea durerii, reducerea inflamației, recuperarea întregii amplitudini de mișcare, a mobilității, stabilității și abilitaților motrice. Pe lângă obiectivele principale ale recuperării, datorită pregătirii sale speciale, fizio-/kinetoterapeutul tău are capacitatea de a stabili anumite priorități în funcție de articulația afectată. De exemplu, în cazul membrelor inferioare, deoarece discutăm despre recuperarea articulațiilor portante (care ajută la susținerea greutății corporale) prioritatea este reprezentată de redobândirea capacității de susținere, apoi de îmbunătățirea mobilității articulare.

Ce se poate întâmpla dacă nu mă recuperez complet după o entorsă?

Chiar dacă ai experimentat doar o entorsă ușoară, netratată corespunzător, poate duce la o articulație instabilă, entorse recidivante, și în final la artroză (uzura cartilajului articular cu prezența durerii semnificative la mișcările articulației). Așadar, lasă un specialist să se ocupe de recuperarea ta pentru a preveni agravarea situației, eventualele recidive și pentru reveni cât mai repede la o viață activă.

Ce ai de făcut atunci când lovește ghinionul, te dezechilibrezi și faci o entorsă.

În concluzie, pașii pe care trebuie să-i urmezi atunci când lovește ghinionul și faci o entorsă sunt următorii:

1. Apelează la un medic specialist pentru diagnosticarea corectă; 2. Caută un kinetoterapeut priceput și cu experiență în afecțiuni musculo-scheletale care să te ajute să depășești această perioadă dureroasă, dar mai ales să previi eventualele recidive.

Iar dacă de la acest articol ai primit mai multă claritate, ține cont că este scris prin prisma experienței noastre clinice și nu ezita să-l distribui și prietenilor tăi.



Materialele pot fi preluate doar cu menționarea sursei: www.topkineto.ro