'Iesenii sunt incredibil de norocosi...' - Alexandru Botu, viitor inginer aerospatial

'Iesenii sunt incredibil de norocosi...' - Alexandru Botu, viitor inginer aerospatial

featured image

Activitatea profesionala ne-a adus in cabinet si ne-a ajutat sa cunoastem oameni care ulterior ne-au devenit prieteni si cu care tinem legatura, pentru a ne asigura ca starea lor de sanatate este una buna, chiar daca acum locuiesc in diferite locuri ale lumii. Alexandru Botu este unul dintre pacientii Topkineto care a ales sa studieze in alta tara, dar care nu si-a uitat prietenii din Romania.

S-a nascut in Montpellier, in Franta, pe 20 iunie 1993, insa a crescut cu bunicii in Transilvania pana la 5 ani, cand s-a mutat la Iasi. 10 ani mai tarziu a plecat la Bucuresti cu dorinta de a face performanta la fizica. In prezent este student in anul II la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, unde urmeaza cursurile de inginerie, cu intentia de a se specializa in inginerie aerospatiala.

De cat timp esti plecat din Romania si de ce ai ales sa pleci?
Sunt plecat din Romania de 2 ani. Am ales sa plec dintr-o multitudine de motive... cele mai insemnate fiind lipsa de orice fel de oportunitati concrete in tara pe domeniul in care vreau sa lucrez (inginerie aerospatiala) si bineinteles o mentalitate absolut bolnava cu care trebuie sa te confrunti la orice nivel pentru a putea razbi.

Ai momente in care te simti stresat si epuizat fizic? Ce faci pentru a iesi din starile respective?
La fel ca toata lumea am parte de asemenea momente, insa ele provin in principiu de la nivelul de efort pe care trebuie sa il investesc in studiile mele. Incerc sa imi manageriez programul intr-un mod cat mai eficient pentru a avea suficient timp de odihna pentru a putea iesi din genul acesta de momente. De asemenea, sportul mereu ajuta si contribuie foarte mult la procesul de relaxare. Joc fotbal pe postul de portar.

Ti se intampla frecvent sa ai o durere sau un disconfort si sa simti nevoia de asistenta din partea unui specialist kinetoterapeut?
Nu am avut niciodata probleme fizice de vreun fel, insa toamna trecuta in timpul unui antrenament la fotbal am avut oarecum o cadere. Era un exercitiu de rutina, iar in momentul in care m-am aplecat sa ridic o minge, pur si simplu am cazut la pamant cu o durere absolut cumplita in soldul stang. Pe moment nu m-am putut misca sau ridica de la pamant si intr-un final am ajuns cu greu acasa. O vreme am crezut ca va trece, insa de la un punct incolo durerile au revenit cu o intensitate mult mai mare ca la inceput si incepusem sa devin chiar foarte ingrijorat deoarece durerea se extinsese de la sold pana in talpa piciorului. In momentul in care am venit acasa in timpul vacantei de iarna, RM-ul a aratat ca aveam o hernie de disc oarecum severa iar situatia parea sa fie destul de complicata. Acum, din pacate, in Romania, perceptia generala este ca hernia de disc este sinonima cu interventia chirurgicala. Pot spune ca am fost incredibil de norocos sa scap de operatie in ultimul moment atunci cand un specialist austriac mi-a confirmat faptul ca situatia poate fi remediata doar prin kinetoterapie.

alex botu portar


Asadar ai apelat la serviciile unui kinetoterapeut?
Da, am ajuns la kinetoterapeut. Si pot spune ca acesta a fost doar un prim noroc, deoarece, ca pentru foarte multa alta lume, kinetoterapia era pentru mine un concept foarte strain si nu stiam exact ce presupune, care sunt oamenii cei mai potriviti la care ar trebui sa apelez. Al doilea noroc a fost ca am ajuns 'pe maini bune'. In Anglia sunt o gramada de "profesionisti" care habar nu au ce fac si care te taxeza cu 50 lire pe ora, iar in majoritatea cazurilor, sunt bani aruncati deoarece rezultatele sunt aproape inexistente.

Cum ai relationat cu membrii echipei Topkineto?
Am avut ocazia sa lucrez cu Alexandru Lefter care, din punctul meu de vedere, a fost cel care m-a facut bine. Asa cum am spus, se putea ajunge la operatie si la o multitudine de complicatii, insa multumita sedintelor cu Alex (asa cum ii place sa i se spuna), sfaturilor si incurajarilor constante pe care mi le-a transmis, am reusit sa ma recuperez aproape complet. Sunt absolut incantat de faptul ca pot sa alerg din nou asa cum o faceam toamna trecuta spre exemplu, avand in vedere ca in mijlocul durerilor mele crunte de spate, nu imi doream nimic mai mult decat sa nu ma mai doara.

As vrea sa inchei prin a spune ca iesenii sunt incredibil de norocosi pentru ca au un om precum Alex, un om tanar, care la 30 de ani s-ar putea umple de bani aproape instantaneu daca si-ar dori sa profeseze in Marea Britanie sau oriunde altundeva in Vest, dar totusi s-a intors si a ramas in tara.

Materialul poate fi preluat doar cu mentionarea sursei: www.topkineto.ro