7 accidentări frecvente ale alergătorului: cum pot fi tratate și prevenite

Alergarea este o activitate fizică benefică și îndrăgită, dar poate conduce la câteva afecțiuni fizice, mai ales dacă nu este practicată corect sau fără o pregătire adecvată. Aceasta este perspectiva kinetoterapeutului despre 7 dintre cele mai frecvent întâlnite afecțiuni corelate cu alergarea.

featured image

Alergarea este una dintre cele mai populare și accesibile forme de exercițiu fizic, aducând numeroase beneficii pentru sănătatea cardiovasculară, rezistență și starea de bine mentală. Cu toate acestea, ca orice activitate fizică intensă, alergarea poate duce la o serie de afecțiuni fizice, mai ales dacă nu sunt respectate anumite reguli legate de încălzire, echipament și tehnică. În acest articol, vom explora cele mai frecvente afecțiuni asociate cu alergarea, cum să le recunoști și cum să le previi. Să începem!

Nr. 1: Tendinita ahiliană

Tendinita ahiliană este inflamația tendonului lui Ahile, care conectează mușchii gambei la osul călcâiului. Această afecțiune apare, în general, din cauza suprasolicitării, mai ales dacă intensitatea și volumul alergărilor cresc brusc.

Simptome: durere și rigiditate la nivelul tendonului lui Ahile, mai ales dimineața sau după perioade de inactivitate. Poate apărea sensibilitate și umflare la nivelul tendonului, iar durerea se intensifică la alergare sau mers rapid.

Prevenție: încălzește-te corespunzător înainte de alergare și adoptă o creștere graduală a intensității și duratei antrenamentelor. Exercițiile de întindere și tonifiere a mușchilor gambei pot, de asemenea, reduce riscul de apariție.

Nr. 2: Fasciita plantară

Fasciita plantară este o inflamație a fasciei plantare, o bandă de țesut care se întinde de-a lungul tălpii piciorului, conectând călcâiul de degetele de la picioare. Aceasta este una dintre cele mai comune cauze ale durerii de călcâi la alergători.

Simptome: durere intensă în călcâi, mai ales dimineața sau după perioade lungi de repaus. Durerea scade de obicei după ce faci câțiva pași, dar poate reveni după perioade lungi de stat în picioare sau de activitate intensă.

Prevenție: purtați pantofi sport cu suport bun pentru arcada piciorului și evitați alergarea pe suprafețe dure. Întinderile regulate ale fasciei plantare și ale mușchilor gambei pot reduce riscul acestei afecțiuni.

Nr. 3: Sindromul de bandă iliotibială (sindrom de tract iliotibial)

Această afecțiune este cauzată de frecarea excesivă a benzii iliotibiale, un ligament care se întinde de la șold până la genunchi. Este o problemă comună la alergători, mai ales cei care își măresc rapid volumul de antrenament sau aleargă pe terenuri denivelate.

Simptome: durere pe partea exterioară a genunchiului care apare în timpul alergării și se agravează pe măsură ce activitatea continuă. Durerea poate persista și după oprirea alergării și poate deveni intensă la coborârea scărilor.

Prevenție: crește volumul de antrenament treptat și acordă atenție suprafeței pe care alergi. Întinderile și exercițiile de tonifiere pentru banda iliotibială și mușchii fesieri pot ajuta la prevenirea acestei afecțiuni.

Nr. 4: Periostita tibială

Periostita tibială, cunoscută popular sub denumirea de "shin splints", se referă la inflamația țesuturilor din jurul tibiei și apare de obicei din cauza unei suprasolicitări sau a tehnicii incorecte de alergare.

Simptome: durere pe partea din față sau pe interiorul tibiei care apare în timpul alergării. Durerea poate fi ascuțită și intensă la începutul antrenamentului, dar tinde să dispară pe măsură ce continui alergarea.

Prevenție: încălțămintea adecvată, adaptată tipului de alergare și suprafața pe care alergi, este esențială. Asigură-te că încălțările tale au suficient amortizor și nu sunt uzate. De asemenea, crește gradual intensitatea și durata antrenamentelor pentru a evita suprasolicitarea.

Nr. 5: Genunchiul alergătorului sau Sindromul dureros patelofemural

Genunchiul alergătorului este o afecțiune frecventă la alergători și se manifestă prin durere la nivelul genunchiului, cauzată de dezechilibre musculare, tehnici incorecte de alergare sau o creștere prea rapidă a volumului de antrenament.

Simptome: durere în jurul rotulei sau sub aceasta, mai ales în timpul sau după alergare. Durerea poate fi accentuată la urcarea sau coborârea scărilor, precum și în timpul activităților care implică îndoirea genunchiului.

Prevenție: exercițiile de fortificare a mușchilor care susțin genunchiul, precum și corectarea posturii și a tehnicii de alergare, pot preveni această afecțiune. Alege suprafețe moi pentru alergare și folosește încălțăminte sport adecvată.

Nr. 6: Entorsele și întinderile ligamentare

Entorsele, mai ales la gleznă, și întinderile ligamentare sunt frecvente în rândul alergătorilor, în special atunci când alergi pe teren accidentat sau neuniform.

Simptome: durere bruscă și intensă în zona afectată, însoțită de umflare și, uneori, incapacitatea de a susține greutatea pe piciorul afectat.

Prevenție: alergarea pe terenuri uniforme și purtarea unei încălțăminte sport potrivite, care oferă stabilitate, sunt esențiale. De asemenea, tonifierea mușchilor din jurul gleznei poate reduce riscul de entorse.

Nr. 7: Fracturile de stres

Fracturile de stres apar atunci când oasele sunt supuse unor forțe repetitive, ceea ce duce la apariția micilor fisuri. Alergătorii care își cresc rapid volumul de antrenament sau care aleargă frecvent pe suprafețe dure sunt cei mai predispuși.

Simptome: durere localizată care se agravează progresiv în timpul alergării. Spre deosebire de alte afecțiuni, durerea persistă și în repaus și poate fi însoțită de sensibilitate la atingere.

Prevenție: creșterea treptată a intensității și volumului antrenamentelor, alegerea unor suprafețe de alergare mai moi și o alimentație adecvată pentru menținerea sănătății oaselor sunt factori importanți în prevenirea fracturilor de stres.

Cum te poate ajuta un kinetoterapeut în tratamentul și prevenția accidentărilor rezultate din alergare?

Kinetoterapeutul are un rol esențial atât în prevenirea, cât și în tratamentul afecțiunilor asociate cu alergarea, ajutându-te să menții o formă fizică optimă și să tratezi leziunile înainte de a deveni probleme cronice.

Îmbunătățirea mobilității și flexibilității
Prin exerciții de stretching și mobilizare articulară, kinetoterapeutul te ajută să îți crești flexibilitatea în mușchi și articulații. Acest lucru este esențial pentru prevenirea leziunilor, în special în zonele predispuse la stres, precum gleznele, genunchii și șoldurile. O flexibilitate bună permite o gamă completă de mișcare, prevenind tensiunile musculare și tendințele la suprasolicitare.

Tonifierea musculaturii de susținere
Kinetoterapeutul poate dezvolta un program de exerciții pentru tonifierea grupelor musculare de susținere implicate în alergare, cum ar fi mușchii picioarelor, ai trunchiului și ai șoldurilor. O musculatură puternică stabilizează articulațiile și previne afecțiuni comune, cum ar fi sindromul de bandă iliotibială sau genunchiul alergătorului. Exercițiile de forță ajută, de asemenea, la prevenirea fracturilor de stres prin creșterea rezistenței osoase și musculare.

Reabilitarea leziunilor și reducerea durerii prin tehnici de fizioterapie și kinetoterapie
În cazul în care ai suferit deja o leziune, kinetoterapeutul îți poate oferi un plan personalizat de recuperare care se va concentra pe exerciții de kinetoterapie, automasaj și stretching. Prin tehnici de mobilizare, masaj terapeutic și exerciții de forță progresivă, vei reuși să recapeți mobilitatea și forța pierdută în urma leziunii. De exemplu, în cazul unei tendinite ahileene, un program gradual de întindere și tonifiere va ajuta la refacerea tendonului fără a-l suprasolicita.

Creșterea rezistenței la efort
Kinetoterapeutul te poate ajuta să-ți crești capacitatea de efort într-un mod controlat și sigur. Prin exerciții progresive, îți vei îmbunătăți rezistența cardiovasculară și musculară, evitând suprasolicitarea și riscul de leziuni. Antrenamentele vor fi adaptate în funcție de nivelul tău de pregătire, prevenind astfel accidentările cauzate de creșterea bruscă a intensității antrenamentelor.

Recuperarea funcțională și revenirea la alergare
După o perioadă de repaus din cauza unei leziuni, kinetoterapeutul îți va ghida procesul de revenire la alergare. Acest lucru implică un program progresiv de kinetoterapie și antrenament cu scopul de a evita recidiva leziunilor. Te va învăța cum să reintroduci alergarea într-un mod sigur, monitorizând reacția organismului și ajustând intensitatea exercițiilor în funcție de progres.

Prevenirea leziunilor prin evaluare și corectarea posturii și tehnicii
Kinetoterapeutul poate evalua modul în care alergi, identificând eventualele disfuncții de postură sau greșeli în tehnică. Prin exerciții specifice și ajustarea stilului de alergare, te poate ajuta să îmbunătățești aliniamentul corpului, reducând stresul asupra articulațiilor și mușchilor. De exemplu, corectarea poziției piciorului la contactul cu solul poate preveni afecțiuni precum periostita tibială sau tendinita ahileană.

Educație și consiliere
Un alt aspect important este educarea ta cu privire la prevenirea leziunilor. Kinetoterapeutul îți poate oferi informații despre cum să alegi încălțămintea potrivită, cum să îți echilibrezi volumul de antrenament cu perioadele de odihnă și cum să incluzi exerciții de încălzire și stretching înainte și după alergare.

Prin toate aceste intervenții, kinetoterapeutul nu doar că tratează leziunile existente, dar contribuie semnificativ la prevenirea lor, ajutându-te să te bucuri de alergare fără dureri și limitări.

Echipa noastră de terapeuți autorizați se angajează să te sprijine în gestionarea și vindecare afecțiunilor sportive asociate cu alergarea. Nu ezita să ne contactezi pentru a discuta despre opțiunile de tratament și pentru a concepe un plan de tratament care să ducă spre recuperarea ta.

SERVICIILE OFERITE ȘI TARIFELE

SOLICITĂ O ȘEDINȚĂ DE EVALUARE

SUNĂ ACUM